B-ZAR SI CIURARU

De puţine zile a apărut o piesă ce se numeşte „Imi văd de treabă”, aceasta fiind semnată de B-ZAR în colaborare cu Ciuraru. Piesa nu este deloc nouă, aceasta fiind realizată prin 2007, piesa marcând pe vremea aceea o prietenie între cei doi artişti. Mai jos aveţi şi un „comunicat” de la Ciuraru, care a fost publicat pe pagina sa de facebook, ca o dilemă a carierei sale în hip hop.

Bihor până mor!

Frati si surori, aici am cel mai bun exemplu cu care pot sa va arat de ce e atata de greu sa mai continui sa faci rapshit credibil, relevant si de inalta calitate de la o anumita varsta incolo. Acest Antonio „Twice Thou” Ennis e o legenda in Boston, cine stie istorie Hip Hop, stie. Toata viata lui, sau cel putin cat a fost tanar si „firetic” a bagat that hardcore street thug shit cu texte chiar bune despre ceea ce se intampla in Boston la timpul respectiv. Practic te convinge prin vocea lui ca e un om destept care gandeste. Acuma are in jur de 40 de ani si scoate aceasta piesa. Negativ chiar bunicel, flowul si vocea sunt aceleasi ca acu 20 de ani, dar parca numa’ nu se potrivesc textul si subiectul cu el, chiar daca tot ce zice este 1000% adevarat. Pot sa-i reprosez ceva? Nu. Pentru ca omu’ a ajuns la o varsta la care s-a maturizat, si-a schimbat gandirea, e tatal a 5(!!) fete, mi se pare logic ca-si vede de treaba, nu mai e de gasit la coltul strazii si se confrunta cu problemele cu care se confrunta aproape toti americanii de cativa ani buni. Omu’ e foarte activ, incearca sa faca mult bine, sa deschida ochi chiar si in afara muzicii, dar ma intreb sincer: nu ar fi fost mai bine s-o lase balta la timp, sa nu faca piese de genu’ si sa ramana in memoria tuturor + urmatoarelor generatii cu materialele sale vechi si nemuritoare?

Asta este exact dilema cu care ma confrunt de fiecare data cand ma pun si incerc sa scriu ceva pentru noul proiect la care m-am angajat. Nu mai sunt demult (si defapt nici n-am fost niciodata) acela care a facut „Ce Primejdie?!” in ’95. Nu mai sunt nici macar acela care a facut „Scoala Veche” in 2007. Duc o cu totul alta viata, mi-am gasit linistea, am alte prioritati, am 35 de ani, deci ce as putea eu scrie ca sa nici nu ma repet, sa nici nu plictisesc, sa nici nu mint ascultatorul, sa nici nu ma mint pe mine insumi, sa nici nu tradez Hip Hop-ul, sa ma pot uita linistit in oglinda fara sa-mi fie rusine si totusi sa mentin exact acelasi farmec care l-am avut de-a lungul anilor, indiferent ca am fost ascultat de trei sau de trei sute?

Cu alte cuvinte, daca faci rap adevarat si nu banul este acela care te dirijeaza, nu e deloc usor sa gasesti momentul potrivit sa te retragi …