Banner Artistii despre hip hop #4

La începutul acestui an, echipa BlackSheepSound a lansat un editorial intitulatCe înseamnă hip hop pentru artiștii din hip hop-ul românesc?. Cititorii noștri s-au dovedit a fi interesați de a afla părerile artiștilor pe care-i ascultă zi de zi cu privire la tot ceea ce reprezintă cultura hip hop, și iată-ne astăzi la cea de-a patra parte a acestui editorial.

Cea de-a patra parte vine la un timp relativ scurt după a treia, ce v-a fost oferită de colegul meu Alexandru, care i-a întrebat pe Ad Litteram (Scânteie), Dspekt, Smokey, Keri, Ibra, Fu, DJ Undoo, Releveu și Krem care este semnificația hip hop-ului pentru ei. Răspunsurile acestora le puteți vedea aici.

Țin să le mulțumesc colegilor mei, Radu Mihai (Andu) și Alexandru Bratu (Surfer), care m-au ajutat la realizarea acestui editorial, în ciuda faptului că Andu trebuit să întâmpine multe refuzuri din partea artiștilor de la noi.

Ei bine, să vedem ce înseamnă hip hop-ul pentru alți reprezentanți ai hip hop-ului românesc!

Underman:

Salutări! Hip hop-ul pentru mine înseamna că odată pe an, din simpla pasiune și pentru o scurtă perioadă de timp, să mă rup de lumea din jur pentru a mă retrage în studio de unde nu ies decât cu un material nou în buzunar. Înseamnă refugiul din lumea violentă „de afară”…precum un sport ce îți menține mintea și corpul întregi.. sau o vacanță ce te relaxează. Când faci ceva din pasiune, nu simți munca ci doar beneficiile ei. Eu muncesc și mă bucur împreună cu ascultătorii mei de rezultatele muncii mele. Mulțumesc!

Nestor:

Mai ales fiindcă vorbim de tot hip-hop-ul, vorbim de un colaj aspirând el însuși la o armonizare internă, iar liantul de care aceasta depinde este respectul. Ceea ce face din hip-hop un mod de viață extrem de tricky din afară, dar și dinăuntru: inovator în general, el conține unele repere care începeau să fie considerate învechite mult înainte de nașterea lui. Sigur, genealogic vorbind, e căutarea unei reînrădăcinări, fiindcă este căutarea unei acomodări cu un fapt împlinit, viața într-un mediu social dat, purtând amintirea vagă a unei/ unor origini diferite de acesta.

Detaliul pe care îl amintesc nu face ca elementele hip-hop să constituie o artă africana propriu-zisă, ele apar într-un ambient non-african, se trece la treaba cu ‘’unelte’’ adesea cat se putea de neafricane. Și din această cauză, dacă vrea cineva să vorbească despre hip-hop ca despre o cultură proprie doar negrilor, atunci omul greșește, dar nu acesta mi se pare faptul semnificant aici. E mai important să înțelegi că vorbim de o experiență pe cât de îngrădită, pe atât de răspândită la modul general în zilele noastre, viața la marginea orașului sau în pseudo-centre, un oraș conceput ca având ca inimă un loc în care coincid real sau/ și virtual politicul, economicul și divertismentul, dar mai puțin o dimensiune religioasă vizibilă. De aici și nuanțele religioase proprii, variate și ca poziție și ca grad al explicitului/ implicitului, ale unei mișcări precum hip-hop-ul.

Hip-hop-ul se naște și ca o revoltă față de inima lumii actuale, dar pe partea cealaltă, el împrumută inevitabil, într-o anumită proporție încă de la început, ‘’atomii’’ proprii acesteia. Să gândești hip-hop-ul acesta ca soluție înseamnă a-i da mai multe limite decât are, adică a-i refuza expansiunea potențială, cât de mică sau mare ar fi ea. Să te lași înșelat de o falsă perspectivă a extinderii genului atunci când nu faci decât să cedezi și mai mult captivității date înseamnă a strivi și fărâma de revoltă autentică existentă aici, cea care nu cu dorința de a aduce forme noi începe, ci cu aceea de a aborda, în primul rând, lumea în care rămânem incluși cu o voie bună care ei îi lipsește pe cât de unilateral îi sunt trasate reflexele. Așa că hip-hop-ul înseamnă și unul din posibilele începuturi de a-ți da seama că trăiești la pușcărie în timp ce duci sau nu grija de a nu ajunge într-un penitenciar.

Skarabeu:

Cel mai frumos loc unde mă ascund de haos.

JAZZ 8 (The Bridge Committee):

Hip-Hop-ul este o bucată din puzzle-ul vieții mele!

Kent Archie (The Bridge Committee):

Hip hop is an art form where people can express themselves. It gives a voice to those who want to speak and an outlet to be heard. Rather it’s a crowd of thousands or a simple street cypher. For me it’s very therapeutic.

Fane Stelaru:

Pentru mine hip hop-ul se leagă strict de forma de exprimare, stilul care îmbină agresivitatea cu emoționalul; începe mereu de la tobe.

CreTzu (Ceilalți):

Sunt sigur că foarte multă lume ar spune „un mod de viață”, „hip hop-ul e totul pentru mine” sau enormități de genul ăsta pe care le credeam și eu la o anumită vârstă.

Dacă definești hip hop-ul ca o cultură care înglobează MC, DJ, B-boy și grafferi pot spune că le apreciez în mare parte pe toate dar nu am legătură decât cu partea de MC și am să mă refer la muzică.

Muzica în general îți oferă libertatea de a exprima absolut tot ce dorești, dar când e vorba de hip hop, unde versul primează, această libertate e exploatată la maximum. De asta-mi place. Nu mă dau pe spate jocurile de cuvinte sau flow-ul dacă nu exprimă nici o idee, dar ascult hip hop pentru momentele alea când un MC mă dă total pe spate cu niște chestii la care eu nu m-am gândit niciodată, sau dacă m-am gândit n-aș fi fost în stare să le zic mai bine.

Și apoi mai este partea de nostalgie. Ascultam hip hop și în copilărie și acum retrăiesc fragmente prin anumite piese și chestia asta-mi dă o stare de bine.

Totuși, o mare parte din oamenii care ascultă hip hop au un mare defect, unul în care am căzut și eu la un moment dat: cred că muzica pe care o ascultă îi definește ca oameni, iar faptul că ascultă hip hop îi plasează cumva mai sus pe o eventuală scară ierarhică.

Am să spun doar că dacă singurul lucru care te definește este hip hop-ul, ai o problemă destul de gravă.

Vali Martor:

Hip hop-ul ca și cultură mi-a format caracterul în proporție de 70% încă din vremea când eram în școala generală și ascultam mai mult de curiozitate, dat fiind faptul că în piesle respective se foloseau cuvinte obscene, ulterior înaintând în vârstă am început să înțeleg mesajul și de ce se foloseau acele cuvinte. În rest ca și artist de gen, hip hop-ul pentru mine este un mod de a mă cunoaște și în același timp de a mă exprima exact cum vreau fără rețineri, fără vreo influență și fără teamă, de multe ori mă întreb, daca nu aveam asta oare ce mă făceam? Nu pot sa îmi imaginez cum aș fi fost fără să scriu, fără să ascult beat-uri până adorm cu capul pe birou, etc. Conștientizez totuși că cea mai mare parte a timpului o petrec ascultând hip hop, deci pot zice că este mai mult decât o pasiune!

Waddanu’:

Hip-Hop is how you walk, talk, live, dress, act, see, smell, fart, shit, fuck naw mean. It is all that right here” – RZA

MacroSSun:

Hip hop-ul e ceea ce se întâmplă când noi toți devenim o stare de spirit. Hip hop-ul e educație non-formală. Hip hop-ul e leagănul, pacea si războiul, binele, răul…haos, explozie, liniște, neînțelegere, compasiune, regret, neîncredere, aspirație. Hip hop-ul e nimic, și dai totul pentru el că să-l afli. N-am o definiție pentru hip hop, probabil că mâine ți-aș fi scris-o altfel, pentru că mâine tot hip hop voi mânca, însă cu alte condimente.

 Vapor:

Pentru mine, personal, hip hop-ul înseamnă locul în care pot merge să scap de orice. Mai întâi ca fan, ascultător și privitor, hip-hop-ul mă ajută și mă dezvoltă, iar apoi ca rapper mă ajută să mă descarc, să-mi ofer mie o perspectivă.