:) Zambesc…Zambesc si ma bucur sa vad ca sunt cativa care ne sustin. Intrand azi pe blog si vazand ca am atins recordul de 18 comentarii m-am hotarat sa continui …pentru voi in primul rand, cititorii nostri fideli.
Azi voi scrie despre ceva ce poate ii va „atinge” pe uni la coarda sensibila. Subiectul de astazi este de fapt o intrebare…Cati dintre noi uita de unde au plecat?!
Dati-mi voie sa raspund primul: Multi! Oare de ce? Pai este foarte simplu….intervine popularitatea, in anumite cazuri intervin si banii, intervine mandria de sine, si se pare ca multi devin putin narcisisti (narcisist = cel care se iubeste pe el insusi). Toti in viata atingem apogeul, mai mult sau mai putin, indiferent ca este vorba de muzica sau de orice altceva dar oare ne-am intrebat vreodata cati au stat in spatele succesului nostru? Sau de aceia trebuie sa uitam caci acum nu mai reprezinta nimic? Frate, fara ei continuam sa ramanem la fel de anonimi cum eram si la inceput. Stiu ca multi imi vor sari in cap si-mi vor spune ca nu am dreptate. Oare esti atat de orb incat sa nu vezi realitatea? Stiu ca pentru multi dintre noi este o bucurie sa constatam faptul ca ne-am format un renume, cat de mic ar fi el dar, mai aduceti-va aminte ca inainte sa ajungem unde am ajuns au fost cativa in spatele nostru care ne-au ajutat chiar si prin sprijinul moral pe care ni l-au dat. Trebuie sa ramanem aceiasi care am fost si pana acum, trebuie sa ne comportam la fel, oamenii ne vor intoarce spatele si ne vor inchide usile in nas atata timp cat vom incerca sa fim ceea ce nu suntem. Am mai spus-o si in articolul anterior….mandria nu are ce cauta aici. Sa multumim celor care ne-au ajutat sa ajungem ce-am ajuns. Fiecare ajutor conteaza, fiecare vorba buna iti da puterea sa mergi mai departe.
Cu respect pentru voi, Francezu. Peace!
P.S. Acum ca am crescut sa nu uitam cine am fost
Ca daca uiti ca esti copil, sigur toate-ti vor merge prost!