Interviu @ Vlad Flueraru

 Pășim pe potecile toamnei tot cu muzica în suflet, dar și cu o parte dintre curiozitățile legate de un artist drag nouă satisfăcute, deoarece luna septembrie aduce cu sine un nou interviu pentru BlackSheepSound, realizat alături de Vlad Flueraru.

 Lectură plăcută!

 Ana: Salutare, Vlad! Astăzi ne aflăm la primul interviu pe care îl realizăm alături de tine, așa că o să depănăm împreună amintiri din viața ta, legate de muzică. Voi începe prin a te întreba când și datorită cui (sau cărui lucru) a avut loc primul tău contact cu muzica?

Vlad Flueraru: Primul contact pur și curat pe care l-am avut cu muzica trebuie să fi fost ascultarea celor „Patru anotimpuri”, de Antonio Vivaldi, în copilărie. Țin minte poziția înțepenită ce o adoptam în fața casetofonului în momentul în care apăsam butonul de redare. Sunt recunoscător că mi-a fost plasat în mână asemenea material.

Ana: Care este contextul în care ai „legat o relație” cu hip hop-ul, alegându-l ca mijloc de exprimare? Ai experimentat și alte genuri în căutarea unuia care să te reprezinte?

Vlad Flueraru: Am dat de pânzele hip-hop-ului destul de târziu, ca să fiu sincer. Normal, știam de un Jay-Z, de un Dr. Dre sau chiar de un Ja Rule, dar în materie de rap și atât. M-am interesat doar prin 2012, din câte îmi amintesc, de întreaga cultură, de legende, de istorie. Și asta din cauza unor prieteni foarte buni. Ei m-au pus la curent cu graffiti-ul, cu off the dome-ul, cu trupele clasice și multe altele. Până atunci, produceam muzică electronică iar hip-hop-ul era neclar pentru mine. Scriam și înregistram piese, da, dar nu știam că e vorba de mai mult de atât. Am început să iau totul în serios un an mai târziu, prin 2013. Eram convis că ăsta e un mod perfect de a mă exprima și de a mă transfera într-un spațiu prodigios ca să scap de rutina cotidiană. E cert că am experimentat multe genuri, dar mă bucur că am făcut asta. Altminteri nu m-aș fi putut distra cu sunetul. Îmi vin mai multe idei acum.

Ana: Spre deosebire de unii artiști care aleg să rămână în anonimat, folosind diverse pseudonime care să îi reprezinte, tu ai rămas Vlad Flueraru, deși, răscolind prin „arhivele” YouTube-ului, am remarcat că la un moment dat îți spuneai DLV. Care este povestea din spatele numelui pe care l-ai dat artistului din tine?

Vlad Flueraru: DLV e prescurtarea pseudonimului pe care l-am creat în vremurile mele electronice. Eram Dalvee. Vlad scris invers e Dalv. Aveam 15-16 ani și îmi plăcea să mă joc cu termeni, cuvinte, nume. Am mai introdus doi de „e” pentru simplul fapt că suna și arăta interesant. Prescurtarea (DLV) a devenit ulterior pseudonimul meu pentru perioadele în care scriam în engleză. Acum o iau ca pe o abreviere simbolică. Îmi amintește de unde am pornit.

Ana: În prezent, publicul ascultător te cunoaște datorită abilităților tale de MC și producător. De asemenea, ai lansat materiale discografice în ambele ipostaze. Care dintre cele două crezi că te definește? Pe care ai exploata-o până la capăt?

Vlad Flueraru: Mă definesc ambele pasiuni în mod egal. Însă lucrez la instrumentale mai rar decât tastez versuri sau notez idei. Deci poate ăsta e răspunsul la a doua întrebare. Aș exploata până la capăt versificația.

Ana: Pe lângă faptul că ești producător și maestru de ceremonii, mânuiești chitara și alte instrumente muzicale. În ce fel te-a ajutat cunoașterea lor îndeaproape să percepi muzica? Te ajută să stabilești o altfel de relație cu aceasta? Ce alt instrument muzical ți-ar plăcea să studiezi?

Vlad Flueraru: Hah. Nu știu să mânuiesc niciun instrument de fapt. Cel puțin nu după reguli. În ale chitării acustice mă aflu încă la un nivel mediu, cunoscând câteva acorduri și tehnici de fingerstyle. Mai flirtez cu clapele, dar totul merge la ureche, precum floarea. Nu gândesc prea mult, doar ascult. Dacă sună bine, continui linia melodică și compun piesa. Mă simt mai liber neștiind mai nimic despre notele muzicale. E mai palpitant să-mi aud creația și să nu știu ce naiba am făcut acolo. E ca și cum aș fi orb. Nu văd nimic, dar simt totul. Mi-ar placea să studiez saxofonul. Dă bine la fete.

Ana: În toamna anului 2013 lansai piesa intitulată „Din Umbră” alături de DJ Sauce, piesă ce promovează albumul cu același nume. Ulterior, piesa a fost succedată de alte extrase din cadrul aceluiași material, care pot fi ascultate pe contul tău de BandCamp. Vorbește-ne despre evoluția albumului. De ce „Din Umbră”?

Vlad Flueraru: Conceptul albumului a luat viață în urma unei vacanțe scurte în Valencia, la tatăl meu. Îmi place incredibil de tare să călătoresc, căci mă pălesc o sumedenie de idei și sentimente pe care, în propriul cartier, nu le-aș putea nutri. Aici e aici, dar acolo e mai bine, în opinia mea. Se numește „Din umbră” pentru că în ea au fost plămădite piesele. Piese ce vor să iasă la iveală, ca și mine de altfel, pentru a fi ascultate, la lumina zilei. Albumul e totodată și unul incipient, pe parcursul său observându-se schimbări de interpretare, intonație, etc. M-a ajutat să mă gasesc pe mine, să-mi aflu stilul.

Ana: În anul următor, lansai EP-ul intitulat „The Background Noise”, material pe care l-ai realizat în limba engleză. De unde a luat naștere ideea de a realiza un întreg material în limba respectivă?

Vlad Flueraru: „The Background Noise” e un EP pe care l-am realizat tocmai pentru a scăpa de zgomotul de fundal, el însemnând orice zgomot pe care nu vreau să-l aud. Nu-mi place agitația. E în engleză fiindcă sunt un mare iubitor al limbii ăsteia. Am vrut să văd până unde pot merge.

Ana: Cât de ușor ți-a fost să îți exprimi ideile în versuri, într-o altă limbă? Ți-a lărgit aceasta orizontul de inspirație?

Vlad Flueraru: Nu a fost mai ușor decât în limba noastră, dar nici foarte greu. După primul vers, totul vine ca sufletul… de la sine. Și evident, cunoscând și alte limbi, înțelegi și tratezi altfel lucrurile.

Ana: Având în vedere că pe lângă colecția de piese strânse în EP-ul menționat mai sus, ai lansat și alte piese în aceeași limbă, precum „Random Thoughts” și freestyle-ul „Wet Pop Filter”, te voi întreba dacă ai de gând să repeți această experiență?

Vlad Flueraru: Nu știu. În viitorul apropiat cu siguranță n-o să repet experiența. În engleză scriu din an în Paști. Acum am prea multe de zis în română.

Ana: În primăvara anului 2015, avea loc lansarea unui EP din partea ta și a lui Vlad Munteanu, sub numele de „WLAD”. Cum s-a „înfiripat” colaborarea dintre tine și DOC și ce ați dorit să le transmiteți ascultătorilor prin intermediul acestui material?

Vlad Flueraru: A fost cea mai spontană treabă din viața mea. Lui Vlad i-a plăcut unul din instrumentalele mele distribuite pe Facebook și a intrat pe mine zicând pur și simplu: „E timpul s-o dăm”, dacă bine îmi amintesc. M-am teleportat plin de un entuziasm nemărginit în București să tragem vocile, după ce, timp de o săptămână, am stat amandoi să scriem strofele. Toate strofele. Nu știu ce s-a întâmplat, dar parcă îmi faceau 9 muze vânt cu frunze de palmier în timp ce cea de-a 10-a îmi masa capul cu un dispozitiv pentru masaj capilar. Ideea e că am fost exagerat de inspirat. Ce am vrut să transmitem ascultătorilor? Să simtă. Să lase mintea deoparte pentru câteva minute… și să simtă.

Ana: Deși conține doar 6 piese, EP-ul respectiv este unul bine cizelat. Cum a fost să muncești cot la cot cu o echipă (spun echipă deoarece pe lângă contribuția ta și a lui Vlad Munteanu, apar și alte nume care se fac responsabile de realizarea sa), pentru a da viață acestui lucru finit reprezentat de EP-ul în cauză?

E.P.-ul „WLAD” - Copertă spate/Tracklist

E.P. „WLAD” – Copertă spate/Tracklist

Vlad Flueraru: A fost visul meu. Asta a fost tot ce mi-am dorit. Să lucrez cu lumea frumoasă conectată la același router ca mine. Am avut ocazia să cunosc oameni, nu artiști. Și a fost perfect.

Ana: Continuând enumerarea materialelor discografice lansate de către tine, ajungem la Beat-Tape-ul intitulat simplu: „Pentru voi”, care și-a făcut apariția în mediul online în vara acestui an. Acesta conține 11 piese, ultima reprezentând o colaborare dintre tine și Bogă. Ce te-a determinat să lansezi un material cu tine în ipostaza de beatmaker? Ai reușit să îți atingi scopul propus prin realizarea sa?

Beat-tape Vlad Flueraru - Pentru voi

Vlad Flueraru: După cum am spus, beatmaking-ul e una din pasiunile mele. Îmi doream demult să scot un beattape. Și cum îmi place să interacționez cu lumea (înnebunesc dacă nu o fac), am zis să lansez o emisiune în cadrul căreia produc beat-uri cu sample-uri sugerate de prietenii virtuali. A ieșit ceva tare rău de tot și am împachetat rezultatul. L-am pus la descărcare gratuită pentru că ăsta era farmecul. De aici și numele beattape-ului. Voi m-ați ajutat, iar acum vă ajut eu pe voi.

Ana: Voi face și de această dată referire la abilitățile tale de producător, întrebându-te ce părere ai despre experiența realizării unei piese, când tu ești persoana care o definește cap-coadă, fiind responsabil atât de producția muzicală, cât și de interpretare?

Vlad Flueraru: Venind vorba de asta, eu unul cred că sunt destul de norocos că am răbdare. Atâta timp cât o am, mă pot bucura de întregul proces de creație, care e ceva aparte. Nu mă pot dezlipi de piese până nu le concretizez. Și cea mai tare chestie e că munca e necondiționată. Fac ce vreau, când vreau, cum vreau și unde vreau. E minunat.

Ana: Înainte de apariția tuturor materialelor și pieselor menționate în rândurile de mai sus, apăreai ca invitat în cadrul piesei „Ca La Carte”, care face parte din tracklist-ul mixtape-ului „Delicatesse”, lansat de către Deliric. Care este povestea din spatele piesei și colaborării respective?

Vlad Flueraru: Piesa aia sugerează că tu ești vai de capul tău, și că eu sunt capul tău, muhaha!

Ana: O altă colaborare semnificativă este cea dintre tine și NCTK, în ceea ce privește realizarea piesei intitulate „Sclavii Timpului”. Având în vedere gradul ridicat de receptivitate de care ascultătorii au dat dovadă în privința acestei piese, vor exista și alte colaborări între tine și NCTK?

Vlad Flueraru: Claro! NCTK e unul din MC-ii mei preferați. Îi place și lui cum mă învârt eu, așa că da. Facem.

Ana: Știm că ești originar din Târgu-Mureș. Cum se dezvoltă cultura pe care o reprezinți în orașul din care vii? Deoarece colegii tăi de breaslă sunt Bogă și Metonim, te voi întreba ce este Locul ÎntrUNIRII, respectiv Unirii Crewd și cât de multă muzică îți propui să faci alături de cei doi?

Vlad Flueraru: Hmm. Cultura în orașul meu, deși nu vreau să o defăimez în vreun fel, e vlăguită. Manifestări hip-hop sunt prea puține încât să-mi amintesc că ele chiar există. Încercăm să punem pe picioare mișcarea, dar aici e cam greu. Suntem vreo 4 MC-ii, cu tot cu noi, care iau treaba în serios, în întregul oraș. DJ avem doar vreo 3, cât despre grafferi, b-boy sau beatboxeri, nu știu prin ce pivnițe se ascund. Aiurea, știu. Locul ÎntrUNIRII e canalul nostru de YouTube unde ne vom încărca unele materiale, noi având și conturi separate. Unirii e cartierul în care ne-am cunoscut și în care încă locuim. Unirii Crewd a fost o tentativă de emisiune ce în mod inițial presupunea freestyle-uri, prezentări de beat-uri, discuții aprinse pe marginea oricărui subiect. Am rămas însă fără noțiuni concrete și am încheiat activitatea. Cât despre colegii ăștia foarte talentați, ce mi s-au conectat la router de mult timp, ei își vor avea locul în foarte multe piese de-ale mele de-acum încolo. Abia aștept să mai scoatem.

Bogă, Vlad Flueraru și Metonim

Bogă, Vlad Flueraru și Metonim

Ana: Te-ai gândit vreodată la apartenența ta la o trupă sau un grup muzical? Crezi că aceasta îți poate limita talentul artistic sau îl poate face să atingă noi culmi?

Vlad Flueraru: Da, m-am gândit să fac parte dintr-o trupă, alături de Bogă și Metonim. Dar mai târziu, să ne maturizăm și noi puțin, că e ceva prea serios ca să ne pripim. Și nu, nu cred că apartenența la o trupă sau la un grup muzical îți taie din aripi. Ba dimpotrivă, ți le crește. Să ai cu cine vorbi despre muzică și cu cine s-o și faci e o raritate. Să întâlnești oameni alături de care să vrei să stai mult și bine e greu. De aia atunci când reușești te simți incredibil. Mai ales când e vorba de împărțirea aceleiași pasiuni. Se pot atinge noi culmi, cum să nu. Unde-s mulți…

Ana: Cum vezi evoluția mișcării hip-hop la noi în țară, în momentul de față? Crezi că aceasta se află în ascensiune?

Vlad Flueraru: Mișcarea hip-hop de la noi din țară pot spune că se află într-o… oarecare ascensiune, ca să nu sune prea concret. De fapt, mișcarea noastră nu mi se pare deloc concretă. E o harababură. O grămadă de mai multe grămăzi în care trebuie să cauți să găsești o pată de real, de autentic, de estetic, de zel, de atitudine respectabilă și nu arogantă. Mișcarea hip-hop de la noi e… ok.

Ana: În ceea ce privește hip hop-ul, există vreun alt element al acestei culturi pe care ți-ai fi dorit să îl stăpânești?

Vlad Flueraru: Da, mi-ar plăcea să învăț arta DJing-ului. Să am activitate până peste cap. Mai cochetez cu beatbox-ul ca ultimul novice, dar asta e pentru plictiseală.

Ana: Care sunt planurile tale de viitor, în materie de muzică? Te-ai gândit la a lansa noi materiale sau la a îți face apariția pe vreo scenă? Spune-ne ce le pregătești ascultătorilor tăi și celor care îți urmăresc activitatea.

Vlad Flueraru: Ăăăh.. voi scoate un mixtape, mai târziu, dar anul acesta cu siguranță. Cât despre vreo apariție, nu știu încă. Mi-ar plăcea un concert aici, în Târgu-Mureș, dar vedem. Iar ascultătorilor le voi oferi în continuare ceea ce consider eu că e de calitate și de bun gust. Textele nu le voi lăsa niciodată moi, iar beat-urile vor fi, sper, ceva mai elegante.

Ana: Cum împaci muzica cu viața de zi cu zi? Crezi că relația dintre un artist și muzica pe care o face este una part-time sau una de conviețuire continuă?

Vlad Flueraru: Conviețuire continuă, zic eu. Când ieși din studio părăsești microfonul, dar nu și muzica.

Ana: Fă-ne cunoștință cu Vlad. Cu ce își ocupă acesta timpul său liber? Ce activitate îl împlinește și ar recomanda-o și altora?

Vlad Flueraru: Nu prea îmi ocup timpul cu ceva anume. Îl păstrez cât de liber pot. Cum deocamdată nu lucrez, am numai răgaz. Citesc uneori, mă plimb singur pe dig, urmăresc emisiuni pe YouTube, exersez la chitară, editez video-uri, fac pe psihologul cu prietenii, mănânc ciorbe extraordinare și… cam atât. Nu am încă hobby-uri ieșite din comun. Până la urmă, 80% din timpul meu îl consacru muzicii. Ahh, aș recomanda cititul de orice, oricui: cărți de 20 de pagini, articole, descrieri, știri… Dați de mâncare creierului, burta nu-i problema.

Ana: Ne apropiem de finalul acestui interviu, drept pentru care vreau să te rog să lași aici orice gând nu are legătură cu rândurile de mai sus, dar ai vrea ca el să fie spus.

Vlad Flueraru: Ar fi deosebit ca omul să lase ura deoparte și să se liniștească pentru totdeauna.

Ana: Iată că aici se încheie mica noastră călătorie prin lumea ta, așa că vreau să îți spun un mare mulțumesc pentru că ai fost de acord să ne acorzi acest interviu! Îți dorim mult succes în continuare și să ne auzim cu bine!

Vlad Flueraru: Vă mulțumesc și eu la rându-mi! Sănătate!

Artwork: Alexandru Sandulovici.