Inca mai sunt speculatii privind originile muzicii hip hop, unii spun ca totul a plecat din Bronx, altii ar spune ca a plecat direct din Queensbridge. Ce-i drept, baietii de la Boogie Down Productions au lasat in urma lor amprenta muzicala a celor de din Queens.

Tupa BDP este una dintre cele mai influente gupari politice hip hop din anii ’80. Acestia folosind muzica pentru a-si exprima concesiile si parerile legate de drepturile negrilor in societate, tuturor. Inceputurile ei, ca si trupa a cunoscut o influenta puternica de Jamaican raga si dancehall, in versuri si instrumental, ceea ce le-a dat autenticitate pe termen lung.

Trupa Boogie Down Productions a fost formata din KRS-One, D Nice si DJ Scott La Rock. Boogie Down, impreuna cu KRS-One au inceput cariera cu piese ca The Bridge is Over si South Bronx, prin intermediul carora au pornit un razboi muzical cu MC Shan, Marley Marl, Roxanne Shanté si Blaq Poet, ale caror prestatii muzicale si versuri ii discrimineaza si ataca agresiv pe membrii grupului muzical Boogie Down Productions. Se pare ca norocul nu le-a suras celor de la Bridge Wars. Dupa lansarea primului material audio, intitulat „Criminal Minded”, DJ Scott La Rock a fost impuscat mortal, iar KRS a inceput sa se dedice tot mai mult muzicii.

In timp ce „Crimnal Minded” vorbeste despre realtatea vie a vietii de cartier din South Bronx, BDP s-a schimbat mult dupa moartea lui Scott. KRS a renunta la producatorul lor, Lee Smith si a inceput sa creeze o constiinta sociala si politica legata de hip hop, desi au fost lasati in umbra de catre grupul politic hip hop, Public Enemy. De asemenea, KRS apeleaza la serviciile fratelui sau, care era DJ, si aduce in echipa trupei BDP pe D-Nice si Ms. Melodie, care ii este sotie pentru o perioada.

Dupa ce acestia i-au impresionat pe cei de la Jive Records, in 1988 vor lansa cel de-al doilea album semnat Boogie Down Productions, de aceasta data sub o alta formula. Dupa moartea prietenului sau Scott, KRS renunta la versurile violente de pe albumul „Criminal Minded” si incepe sa scrie versuri care vorbesc despre constiinte sociale, sub pseudonimul „The Teacher”. Se pare ca albumul „By All Means Necessary” tinde sa deschida ochii celor care sunt cuprinsi de vicii. BDP vorbeste despre coruptie, trafic de droguri si carne vie, prostitutie si violenta in comunitatile de hip hop. Pe 25 septembrie 1989, albumul este certificat cu discul de aur de catre Recording Industry Association of America. Albumul contine piese cu mesaje militante foarte puternice ca: ‘My Philosophy’ si ‘Stop the Violence’.

In 1989, in timpul unui concert BDP/Public Enemy, un fan tanar a murit in urma unui incaierari. In urma acestui acceident, KSR-One s-a simtit obligat sa fondeze asociatia Stop the Violence Movement. El a facut o piesa all-star denumita ‘Self-Destruction‘ cu ajurorul careia a reusit sa stranga jumatate de milion pentru National Urban League in anul 1989.
In 1990, cel de-al treilea album si-a facut loc pe piata muzicala. „Ghetto Music: The Blueprint of Hip-Hop” abordeaza teme ca: violenta intre negrii, educatie sau brutalitatea organelor de politie.

In anii ’90, hip hop-ul american a luat o alta fata, cea de gangsta rap, iar ideologiile llui KRS nu au mai avut aceeasi priza ca in anii precedenti. Albumul lansat in 1990, „Edutainment”  a fost mult timp criticat fiind exagerat privind manipularea maselor si lectiilor de viata care se repeta in melodiile acestuia. In ciuda hitului „Love’s Gonna Get’cha (Material Love)„, KRS s-a indepartat tot mai mult de muzica, mai ales cand a inceput o disputa intre el si rapperul P.M. Dawn. P.M., 1992 a oferit un interviu in timpul caruia a fost intrebat de KRS „T he Teacher”, acesta intrigat de statutul de invatator al rapperului a intrebat: „a teacher of what?”, se pare ca acest lucru l-a suparat peste masura pe KRS, incepand un scandal mediatic. KRS, impreuna cu cativa membri ai trupei Boogie Down Productions, in timpul unui concert sustinut in New York, au criticat cariera muzicala al lui P.M. Dawn, si dintr-un exces de „importanta” l-au „aruncat” de pe scena pe Prince Be si au ras de el pe tot parcursul concertului. KRS s-a opus trecerii de la cultura pop la comunitatea rap desi, P.M. nu a dorit niciodata sa ajunga sa faca parte din acea comunitate. Ca si fondator al miscarii Stop the Violence Movement, KRS-One si-a cerut, mai tarziu, scuze pentru intamplarea de la New York.

In ciuda momentelor jenante pe care le-a adus asupra trupei, KRS a tinut trupa in miscare si au inregistrat un album in 1991, unul din primul album live hip-hop lansat, o incercare de relansare a albumului „Criminal Minded” detinut de B-Boy Records.

In 1992, raspunzand la chemarea fanilor, trupa Boogie Down Productions, revine in atentia publicului cu un nou album numit „Sex And Violence”. Acesta este ultimul album realizat de trupa, urmatorul an, KRS-One urmand sa fie pe cont propriu. Criticii au vazut in acest ultim album pata de tinerete a celor de la Boogie Down Productions insa, fanii au renuntat sa mai sustina financiar trupa, vanzarile scazand mai mult decat la precedentele albume.

Dupa ce a luat decizia de a se retrage din trupa, divortul de membra trupei, Ms. Melodie si neintelegerile pe plan profesional cu fratele sau Kenny Parker, KRS a luat decizia de a se dedica carierei solo.

Membrii trupei BDP s-au schimbat de nenumarate ori in decursul anilor, singura constanta fiind KRS-One. Printre mebrii si colaborari se numara: Lee Smith, Scott La Rock, D-Nice, Kenny Parker, Mad Lion, Channel Live, McBoo, Ms. Melodie, Heather B., Scottie Morris, Tony Rahsan, Willie D., RoboCop, Harmony, DJ Red Alert, Jay Kramer, D-Square, Rebekah Foster, Scott Whitehill, Scott King, Chris Tait and Sidney Mills.

Cu toate ca, longevitatea trupei nu a ajuns atat de departe, KRS se poate numii un tata al muzicii hip hop old skool. Cu o influenta mare asupra maselor, si cu o idologie bine stabilita cu privire la sitemul juridic, cultura negrilor si problemele sociale ale acestora, trupa Boogie Down Productions a resit sa transmita multe mesaje care au intors lumea si multi tineri i-au considerat un fel de lideri ai oamenilor de culoare din Queens, Bronx si New York.
Discography:

1987 Criminal Minded

1988 Man & His Music (Scott La Rock’s Remixes)

1988 By All Means Necessary

1989 Ghetto Music: The Blueprint of Hip Hop

1990 Edutainment

1991 Live Hardcore Worldwide (Numerous BDP tracks Live)

  • Released: March 12, 1991

1992 Sex and Violence

2001 The Best of B-Boy Records: Boogie Down Productions

  • Released: May 8, 2001

Sursa: wikipedia.com, hiphop.sh, last.fm, myspace.com