vlad dobrescu

În sfârșit” este primul album solo semnat Vlad Dobrescu. A fost lansat pe 8 decembrie 2013 în clubul bucureștean Silver Church, sala ce s-a dovedit neîncăpătoare pentru fanii dornici să-l vadă pe VD în plină acțiune. Albumul are 14 track-uri și colaborări cu artiști precum DOC, Deliric, Raaka Iriscience (Dilated Peoples), Sir Samuel (Saian Supa Crew), Carbon, Flou Rege, AFO, Pietonu, Nwanda, Norzeatic și raku. Pe partea instrumentală, Vlad Dobrescu a colaborat cu SEZ (3 piese), Raz-One (4), Gogan, Keri, Ofens, Forsaar, Dirty Hairy, un producător din Croația, The Arcitype, un producător important din State, care a produs pentru artiști de talie mondială, cum ar fi Craig. G, Edo G, Kool G Rap, Ill Bill, Vinnie Paz și lista poate continua destul de mult. De asemenea, printre DJ-ii care au contribuit la realizarea acestui material se numără DJ Paul, DJ Faibo X, DJ Grigo, Dirty Hairy. Perry Pete este prezent și el pe album cu vocile adiționale de pe piesa „Cum se Fabrică”, iar Radu Camburu este prezent cu flautul pe ultima piesă de pe album.

Albumul se deschide într-o notă tristă, pe un beat semnat de Forsaar, cu influențe spaniole/mexicane. Vlad Dobrescu și cu Deliric ne vorbesc despre „Insomnii”, dar și despre paranoia „pe care o simțim față de cei din jurul nostru și față de societate în general”.  Albumul te lovește cu prima frază rostită de Vlad Dobrescu, „Viața asta-i ca o cursă, da’ nu de-aia-n care vii și-alergi / ci una de-aia-n care prinzi șoareci”. Pentru cea de-a doua piesă de pe album, VD schimbă registrul și pe un beat rock, marca Raz-One, sfertul din C.T.C. redactează o scrisoare către o „Scumpă Doamnă”, în care își exprimă îngrijorarea față de copilul scăpat din lanț, care îi „înjură pe net de pe smartphone-ul ce i l-ați luat pe abonament”.

SEZ este prezent cu primul negativ, pe piesa „Orașul e în flăcări”. Așa cum artistul a descris piesa, „Orașul e în flăcări” este o piesă liniștită despre haos. Subiectul este prezentat din perspectiva unui om aflat în mijlocul revoltei. „Ieși în stradă, orașu’ e-n flăcări, lăsa-l să ardă acum / Și dacă io-i dau foc, poți și tu să-i dai foc, că s-a dus pe pulă oricum”. Pe strofa a doua, Vlad face referiri la gaborii de pe străzi, care-și „pun caschete, ca să se apere de / bolovanii ce golanii-i lansează ca pe rachete”, dar și la politicienii care ne conduc, de parcă „n-am știi deja că-s hoți spurcați”. Noutatea o reprezintă refrenul, care este cântat chiar de Vlad, o premieră pentru fanii artistului. Titlul piesei a fost considerat pentru a da numele albumului, însă din anumite motive titlul a rămas „În Sfârșit”. „Turnul Babel”  este, fără îndoială, piesa cu cele mai importante colaborări de pe album. Raaka Iriscience de la Dilated Peoples și Sir Samuel de la Saian Supa Crew , acompaniați de Vlad Dobrescu la mic, Gogan la producție și Grigo la platane ne vorbesc despre Turnul Babel. Fiecare MC descrie locul din care provine, Vlad subliniind că „atmosfera din Sud-Est nu-i foarte ospitalieră / Vorbim apăsat și sacadat ca o mitralieră”. Este prezentă și ideea celui venit din provincie și dorește să-și îndeplnească visul și să ducă un trai mai bun. Ceea ce e de reținut este că „pe-aici lumea nu prea-l are pe vino-ncoa / dar îl are pe „du-te-n pula mea” și ți-l vor da”. Conexiune LA – Paris – București!

În Jurul Meu” este cea de-a 5-a piesă de pe album, o colaborare cu Carbon și DOC, pe partea vocală, și Raz-One pe partea instrumentală. O piesă tristă, despre regrete, despre încercările nereușite de a-ți schimba viața și de a te îndrepta în comportament.  Negativul hipnotizant, dar și strofele celor 3 MCi te aruncă într-un vortex muzical, moment în care e necesar „să-l sting că totu-ncepe să se învârtă în jurul meu”. Carbon și DOC completează perfect ideea schițată de Vlad Dobrescu pe prima strofă. „Ăștia Mici” se dovedește a fi o poveste foarte interesantă, dintr-un cartier bucureștean. Toată acțiunea se desfășoară pe „aceeași scară de bloc din capitală”. Ăsta micu’ ar face orice să intre în grațiile celor mai mari, deși este trimis la magazin „să cumpere țigări și-ncă-o sticlă”. Se face simțită prezența drogurilor legale, VD schițează scenariul unui consumator, care atunci când trebuie „să facă rost de bani, când merge prost e clar / atunci boss face chetă, e un boschetar”. Artistul se detașează pe întreg subiectul piesei, evitând să se implice emoțional. „Nasol pentru el, aș cere fault dacă aș știi să fluier / Că unu’ l-a luat pe borac de păr / și i-a dat o mare bucată de-a zburat pe scări”. Pe ultima strofă de pe piesă „ăsta micu’” „s-a ridicat repede” și le prezintă celor 3, prezenți pe aceeași scară de bloc produsul lui. MC-ul relatează cum, în timp ce cei 3 îl așteaptă „pe-ăla mic să le-aducă un kil / m-am dus acasă – i-am văzut la știri! 16!”.

VD se dedublează și joacă două roluri pe următoarea piesă, „Cum se Fabrică”. Este singura piesă produsă de el, deși inițial ideea albumului era ca el să producă toate negativele. Un negativ old-school, venit parcă direct din inima hip-hop-ului ne gâdilă auzul, în timp ce Vlad ne povestește despre cum „țin laboratul în dormitor ca Dexter”. Prima strofă se referă la producția de beat-uri, iar cea de-a doua face referire la procesul de scriere. Piesa mă trimite automat cu gândul în trecut, la „Stiluri”, de pe „Dificultăți Tehnice”. „Sateliți” este piesa cu cei mai mulți invitați, fiind prezenți MCi ca Aforic, raku, Nwanda, Flou Rege și Pietonu. Titlul este unul cât se poate de general, asta fiind și ideea piesei, ca fiecare artist să vină cu propria viziune asupra subiectului. Se vorbește despre cei „care atârnă” la restul, neputând să se ridice pe propriile forțe. Omul responsabil de negativ este Raz-One.

Pe următoarea piesa, membri C.T.C. încearcă să citească viitorul în „Globul de Cristal”, fiecare MC având câte-o strofă despre cum va arăta lumea în viitor. Negativul este produs de The Arcitype, o altă colaborare demnă de reținut de pe album și refrenul cântat de Vlad Dobrescu fac din această piesa una specifică celor de la Controlul Tehnic de Calitate. Scenariul prezentat este unul sumbru, „uite cum privind globul de-afară aud un bip / la fix 3:00 și-am înțeles subit / că asta e ora la care se face update la chip.” (DOC), sau „Sunt soldați peste tot da’ nu ca să te-apere / că nu mai există nicio graniță sau drapele” (Vlad Dobrescu), precum și previziunea lui Deliric, „E cântec funerar pentru alt munte de metal / că fabricile fabrică automat de ani de zile / și crește în neștire fauna de fier și fire”. Vocile spun că această este piesa care va beneficia și de videoclip. Dirty Hairy, un producător din Croația, este responsabil cu negativul piesei „Lungul drum spre casă”, în colaborare cu Norzeatic. O piesă cu un beat old-school, funkyjazz, în care Vlad Dobrescu și Norzeatic povestesc despre transportul în comun și despre întâmplările neobișnuite, dar tipice, din aceste mijloace de transport. „Când mă duc la studio, fac vreo 3 ore dus-întors / Schimb o mașină și două metrouri, plus pe jos”. De asemenea, Vlad ține morțis să ne aducă aminte că „nu mai suntem maimuțe de mult, suntem mai mulți / sute de-adulți, vânând autobuze ca pe mamuți”.

Următoarea piesă este, fără îndoială, cea mai morbidă piesă pe album, dacă-i pot spune așa. „Trei cadavre” este produsă de Keri și reprezintă „3 laitmotivuri CTC: politicianul corupt, puștiul din piesa Ăștia Mici și MC-ul ambițios își găsesc aici sfârșitul”.  Unii ascultători au dus ideea piesei un pic cam departe, părerea mea, susținând că ultimul cadavru căruia îi face autopsia este chiar cadavrul său. „Credea că dacă-l asculți va face bani mulți / dar lumea-i lua muzica gratis și pe el la bani mărunți”. „Hip-hop-ul e un mod de viață sau un mod de-a muri / e ca o cămașă de forță cu broderiile aurii…”. Ne apropiem de finalul albumului și ne dăm brusc seama că „E Pe Cale Să Se-ntâmple”. Se întâmplă cu Flou Rege la mic și SEZ la producție. Un negativ catchy, subiectul este unul cunoscut de toți. „Când te faci c-ai uitat, ți-aduc aminte imediat / c-ai dat bani de dat ca Smiley și nu că Ha-Ha-Ha / că-mi bag pula-n mama ta / până se face-albastră la față ca-n Avatar”. Vlad Dobrescu ne îndeamnă să ne plătim datoriile, casieriile-s deschise de la 9 la 6.

Penultima piesă de pe album este și primul single, lansat anul trecut. „Oameni ca mine” vine însoțită și de un clip, filmat într-un metrou din capitală, clip care a strâns până în prezent peste 600.000 de mii de vizualizări pe YouTube. Fără îndoială este cea mai „rep” piesă de pe album, iar cel vinovat cu sound-ul este nimeni altul decât SEZ. DJ Paul este și el prezent cu scratch-urile. Piesa este o comparație între dealerii de droguri și MC-ii ca dealeri de muzică. Albumul se termină în aceeași notă tristă în care a început. În „Noaptea Minții”, Vlad vorbește despre frustrările adunate de-a lungul anilor, din punctul de vedere al rapper-ului. „Tu ține cont că nu-s genu’ să țină conturi / nu vrei forme fără fond, nu-mi cere formă fără fonduri / Unii parcă așteptați să mă lovească un nceaz / Ca dup-aia să disputați care-i cel mai bun MC / Și să purtați tricouri cu „Dobrescu liber?” Nu mersi!”. Raz-One este producătorul piesei, iar Radu Camburu vine cu flautul.

Albumul a fost încărcat pe YouTube și poate fi ascultat gratis, însă îi îndemnăm pe toți cei care susțin cultura hip-hop să-l cumpere de pe porcporc.com. „În sfârșit” este un album serios, foarte variat în ceea ce privește temele abordare. Cum a declarat și înainte de lansare, Vlad a încercat să aibă câte o piesă pentru fiecare dintre ascultători. Nu-i pot da o notă albumului, pentru că asta ar însemna să-i găsesc atât minusuri, cât și plusuri. Dacă la plusuri, lista ar putea include fiecare piesă de pe album, la categoria minusuri, nu aș știi ce să scriu.
P.S. Cei care au cumpărat albumul și au răsfoit cărticica cu versuri au observat că am citat din observațiile lui Vlad referitoare la piese.