Obey

 A venit primăvara, cel puțin teoretic, așa că revin și eu cu minunatele editoriale prin care încerc să trag un semnal de alarmă față de o parte din „reprezentații” culturii hip-hop din România. Știți la cine mă refer, cu siguranță: Blugi mulați, suflecați până la genunchi dacă este posibil, cu sandale în picioare, tricouri mulate/decoltate (depinde de personalitate) și mult prea minunatele șepci/căciuli cu „Obey”.

 Sunt foarte sigur că majoritatea oamenilor care le poartă habar nu au de unde și până unde a luat naștere acest „Obey”, așa că mă simt nevoit să ofer un mic impuls spre dorința de cercetare a celor ce reprezintă o anumită cultură sau măcar un anumit brand, ca și în cazul editorialului despre rădăcinile din hip-hop.

 Să începem prin a vi-l prezenta pe Frank Shepard Fairey, un anume artist stradal, graphic designer, activist și ilustrator (contemporan, dacă vă interesează), din America. De ce discut despre el? Fiindcă Frank este persoana care a dat naștere acestui concept. El devine cunoscut în anul 1989, când creează o campanie a artei stradale, intitulată Andre the Giant Has a Posse (OBEY). Este clar că se intitula așa dintr-un anumit motiv, nu? Ei bine, acest Andre este un cunoscut wrestler și actor francez, care a murit în anul 1993, fiind imaginea campaniei, apărând pe acest sticker pe care îl puteți vedea mai jos, în mai multe orașe din U.S.A.)

andre-the-giant-has-a-posse

 Frank devine foarte cunoscut în anul 2008, în timpul mandatului prezidențial din America, datorită posterului cu Barack Obama. Sper că v-ați dat seama că aceste două lucrări nu sunt singurele pe care artistul stradal le realizează. El este considerat ca fiind unul dintre cei mai cunoscuți artiști stradali, cu una dintre cele mai mari puteri de influență asupra tineretului.

Barack Obama - Hope

 Acum că avem o vagă idee despre acest „Obey”, trebuie să ne raportăm și la brand-ul de haine. Acesta a fost înființat în anul 2001 (cu mult înainte de realizarea posterului cu președintele Obama), prin viziunea lui Frank asupra muncii pe care o depune. Prin aceste haine, artistul reușește să își transmită mesajele către societate, fiind mult mai vizibile decât cele de pe pereți.  Dacă v-am trezit într-o oarecare măsură interesul, puteți să accesați site-ul oficial al brand-ului, căci acolo vă este explicată în mod detaliat această poveste, mult mai bine decât aș putea eu să o fac.

 După cum vedeți, tot ceea ce am încercat prin acest editorial a fost să stimulez din nou dorința de cunoaștere a lumii. Nu am dat detalii despre întreaga carieră a lui Frank, nu i-am explicat însemnătatea lucrărilor sale, nu i-am descris viața. Nu. Am tras un mic semnal de alarmă, ca să știți și voi ce însemnătate are mesajul de pe hainele pe care le purtați. Nu am încerat să demonstrez cât de mare critic și cunoscător sunt eu. Dar, acum că v-am stârnit curiozitatea, mergem să dăm o căutare pe Google ca să vedem care e treaba cu operele sale?

 Ah, în legătură cu titlul…este clar că dacă tu, cititorule, te simți prin cele zise de mine mai sus și nu dorești să cunoști povestea brand-ului pe care îl porți (cumpărat cu 10 lei de pe la vreun negustor ambulant), ei bine, atunci sigur nu „Obey” dar probabil „Osugy”.